Modernizarea a trei poduri feroviare din Timișoara a necesitat soluții speciale de proiectare și montaj, astfel încât circulația rutieră pe arterele traversate să nu fie întreruptă. Experiența lucrărilor a fost prezentată de biroul de proiectare SSF-RO, partener al grupului Retter, la Zilele Feroviare 2026, alături de proiecte realizate pe linia București–Giurgiu și de consolidarea unui pod peste Someșul Mic, la Cluj-Napoca.
Înlocuirea a trei poduri feroviare din Timișoara, în condițiile menținerii traficului rutier, a constituit una dintre provocările tehnice prezentate de Alexandru Turcan, reprezentant al biroului de proiectare SSF-RO, la summitul Zilele Feroviare 2026, desfășurat la București în perioada 20–21 octombrie și la care Reușita Business Group a fost partener media prin București Business.
Compania din Timișoara, parteneră a grupului Retter, a prezentat mai multe soluții de proiectare și execuție pentru poduri feroviare, bazate pe utilizarea elementelor prefabricate și reducerea lucrărilor care trebuie realizate direct pe șantier.
Unul dintre obiectivele urmărite a fost limitarea restricțiilor de circulație, în special în zonele urbane, unde intervențiile asupra infrastructurii feroviare pot afecta și traficul rutier de sub poduri.
Trei poduri din Timișoara, înlocuite în spații restrânse
În Timișoara, proiectul a vizat trei structuri feroviare care traversează artere importante ale orașului.
Potrivit lui Alexandru Turcan, soluția analizată inițial presupunea consolidarea infrastructurii existente. Aceasta ar fi necesitat însă intervenții asupra pilelor amplasate în zona mediană a drumurilor, cu efecte asupra circulației rutiere.
Pentru evitarea blocajelor, proiectanții au optat pentru eliminarea pilelor intermediare și realizarea unor poduri cu deschideri mai mari, adaptate spațiului disponibil.
Una dintre soluțiile utilizate a fost un pod cu grindă mediană, care a permis păstrarea gabaritului necesar circulației rutiere, în condițiile unor constrângeri importante de înălțime.
Structurile prezentate sunt destinate circulației pe două linii feroviare și au deschideri de aproximativ 35 de metri.
Proiectarea și montajul au fost complicate de spațiul redus dintre podurile existente și cele noi, precum și de necesitatea executării lucrărilor în apropierea liniilor aflate în exploatare.
În anumite etape au fost folosite poduri provizorii, iar montarea principalelor grinzi metalice s-a realizat noaptea, în intervale în care circulația trenurilor putea fi întreruptă temporar.
Citește articolul complet pe Club Feroviar.

